Unde somn nu e

Lucruri mari se pun la cale. O dată la câteva zile am norocul de a nu putea dormi. E felul organismului meu de a îmi spune că fac prea mult nimic pe parcursul zilei pentru a putea face și mai mult nimic timp de încă opt ore, peste noapte. Așa că stau și mă uit la tavan. Nu văd foarte multe, pentru că nu e lumină, dar asta face o diferență foarte mică. În tot timpul ăsta, însă, planuri de viitor se conturează, noi ambiții își fac simțită prezența, probleme existențiale se clarifică. Până a doua zi dimineață, când nu mai am chef de nimic și uit totul.

Nu și de data asta, pentru că în acest articol mult mai scurt (fapt despre care vom discuta zilele viitoare) decât m-am obișnuit să scriu, voi pune tot ceea ce îmi doresc să fac pe neți în anul care a venit.

  1. Tutoriale pe YouTube;
  2. Vlog-uri. Dese, dacă nu zilnice;
  3. Articole pe blog despre rahaturi de actualitate, dar dacă se poate nu politică;
  4. Să îmi termin aplicația și să o arunc pe interneți. Dar despre asta mai târziu;
  5. Să încep un site pentru review-uri de cafenele. La început în Timișoara, și cu timpul vedem dacă și unde merge(m);
  6. Mai multe poze. More is better, no one needs quality. Glumesc. Parțial;
  7. Când trag linia, în 01.01.17 să existe o comunitate în jurul acestui blog/în jurul prezenței mele în online. E vorba doar despre asta și în niciun caz de bani. Dar despre asta, la fel ca despre aplicație, vom vorbi mai târziu;

Nu am făcut niciodată prostiile alea de liste cu new year’s resolutions, sau ceva orice. Iar asta nu e aia. Ce e asta, dacă nu aia, vă întrebați? E un mod de a îmi aminti mâine de spiritul muncitoresc pe care l-am avut azi. Deși având în vedere ora, e un mod de a îmi aminti azi, de spiritul muncitoresc pe care l-am avut… Ați ghicit. Tot azi.

La mulți ani! Mai ales dacă te cheamă Vasile. Vasilica. Veta. Sau Viorel. Sau Viorela. Ce obicei frumos, treaba asta cu onomastica! Dar despre asta mai târziu.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *