Ok, să începem

Nu înțeleg foarte bine ce face lumea pe bloguri în ziua de azi și mi se pare că e un practice oarecum pe moarte. Asta însă e irelevant. Nu pricep ce-ar trebui să se întâmple aici, pe de altă parte, ceea ce, puțin, contează! Dar nu e o problemă, pentru că m-am hotărât să abordez această situație prin eliminare.

Unii scriu bloguri despre politică. Done. E o pierdere de vreme. Nu spun că lumea nu citește, e incredibil cât de mulți oameni poți strânge în jurul tău atunci când vorbești “la mâna a treia” despre evenimente care nu vor influența pe nimeni. Dar e o pierdere de vreme. Nu produci, ci consumi timp. Timpul tău, timpul celor care te citesc, timpul celor care trebuie să aștepte mai mult cu o nanosecundă atunci când caută ceva pe Google, pentru că acum e un articol în plus despre… Sorin Oprescu. Deci nu.

Alții scriu bloguri nișate! Fashion, IT, mașini, detergenți, bancuri ieftine, review-uri de diverse. Mișto. Ar fi un fel de vis devenit realitate să mă trezesc dimineața cu titlul de Tech Reviewer… În România totuși nu se arată. Sau poate gândesc eu ceva prost, pentru că în timp ce scriu rândurile astea încep să mă întreb de ce n-am încercat măcar. Poate c-am să-ncerc. Poate curând. This is turning out to be extremely useful already. 

Tutoriale! Those are really cool! Aparent nimeni nu știe să facă nimic pe fața Pământului! Și nici pe Marte… Românii, de exemplu, nu știu să logică! Pentru că dacă nimeni nu știe nimic, toți știu măcar ceva. So there you go, încă ceva ce nimeni nu știe! Dar sunt boring de făcut. Incredibil de boring. Și pointless! Și trist! Am încercat, iar rezultatul spre surprinderea mea mi-a adus 20k de vizionări pe YouTube, și 0 dolari pe card, pentru că nu mă pricep la AdSense și pentru că și dacă m-aș pricepe, 20k nu-i atât de departe de 0k (zero-kay, nu oh-kay) pe cât pare.

Sunt care scriu erotică și alți câțiva care profită de insecurităților fetelor de 14 ani, sau a celor care au viața… – amoroasă? Ce cuvânt splendid – sau a celor care au viața amoroasă a unei fete de 14 ani, la 25. Sau între. E irelevant la ce vârstă! De fapt voiam doar să spun că sunt bloguri pentru oameni dezechilibrați în sensul foarte puțin fun al cuvântului și că se ocupă Radu F. și Otrava de nișa aia destul. Prost, dar bine! Mai bine decât m-aș ocupa eu, aia-i sigur, so you go, girls!

Ok, și mai avem blogurile personale. This is it! This is one of them! But it’s dead, so that must be saying something about either it, or me! Cel mai probabil despre mine. Cred că e vina mea, pentru că limbajul devenise foarte stiff și romgleza era o chestie complet inacceptabilă la momentul respectiv. Romgleză pe care, by the way, încep să o accept! E parte din viața mea, din mintea mea, din felul tragic în care funcționez, așa că n-am s-o mai reprim. De acum, I shall let it shine liberă. Da’ nici chiar în halul ăsta, că-i penibil. Plus că aveam o frică stranie că vor intra cunoscuți pe aici și îmi vor citi înjurăturile. Au uitat cu toții de locul ăsta, sunt convins, deci… Dacă vreți facem concurs în comentarii. Da’ nu-ncep eu, că după spuneți că sunt porc.

Așa că asta vom face de acum înainte! Vom discuta, eu și ecranul, iar cu puțin noroc în jumătate de an vom avea și câțiva stalkeri.

You only die once, so let’s give it another shot. Yodo. It should be a thing. I’ll make it a thing!

amândouă

6 comments

  1. Andreea says:

    Noroc cu newsfeed-ul pe mail :))

    • Alex says:

      Când am primit notificarea, speram să fie o înjurătură… Păcat că nu e. Dar da, uitasem de newsletter :)) all good, though.

  2. Stalker says:

    I iz here, i iz waiting

  3. Otilia says:

    Bine ai revenit 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *